Către: Camera Deputaţilor a Parlamentului României

    În atenţia: domnului Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor

Domnule Preşedinte Valeriu Zgonea,
În ultima perioadă, în zona conducerii executive a SRTV, dar şi printre membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, apar din ce in ce mai multe păreri care conduc spre o trecere a nereuşitelor actualei conduceri în a echilibra balanţa de venituri şi cheltuieli, precum şi cash-flow-ul, pe seama cheltuielilor cu personalul şi a primelor de vacanţă, fidelitate, sporurilor pentru sâmbete şi duminici sau ore suplimentare. Concret se susţine ideea că, din cauza salariilor “nesimţite” pe care angajaţii Televiziunii Române le primesc, SRTV este în pragul colapsului financiar.
Din păcate, în ciuda calităţilor manageriale pe care cei care lansează astfel de afirmaţii se laudă că le deţin, nimeni nu a avut încă rabdarea (sau curajul!) de a face o analiză corectă şi argumentată a cauzelor care au condus Televiziunea Româna spre o astfel de situaţie.
Este mult mai facil să apelezi la o concediere colectivă sau la reduceri de salariu decît să te lupţi cu adevărat pentru societatea pe care ai fost desemnat să o conduci.
Este mult mai simplu să tai cheltuielile, decît să te zbaţi să creşti veniturile. O reducere care se doreşte a se face, în principal, doar din fondul de salarii întrucît celelalte cheltuieli cu producţiile externe, achiziţiile de filme sau programe sportive sunt mult mai “atrăgatoare” pentru cei care le susţin, este dovada clară a lipsei de interes faţă de salariaţii SRTV sau, mai grav, chiar şi a unei incompetenţe crase în gestionarea unei instituţii care primeşte lunar din partea contribuabililor aproape 5,68 milioane de euro.
Este mult mai comod sa accepţi zi de zi starea incredibilă în care a fost adusă Televiziunea Româna de guverne şi puteri succesive în ultimii 9 ani, decât să ai curajul să transmiţi realitatea şi motivele actualei situaţii financiare a SRTV politicienilor şi partidelor care te suţin şi care ti-au oferit şansa imensă de a conduce aproape 2500 de oameni şi o instituţie care se identifică practic cu ultimii 60 de ani de massmedia din România.
Acesta este motivul pentru care SPUSTV a făcut propria analiză a cauzelor, strict economice, care au condus la situaţia financiară precară a SRTV. O astfel de analiză, în opinia noastră, nu se poate face decât prin comparaţie. O comparaţie între 2004, an pentru care am reuşit să obtinem date statistice şi 2013, după concedierea colectivă şi reducerea numărului de salariaţi la 2439.
2004 – TAXA TV 4 LEI
ANGAJATI SRTV – 3181
CHELTUIELI CU PERSONALUL (MEDIE LUNARA) - 6.543.100
TAXA LUNARA COLECTATA (MEDIE) – 25.932.916
PONDERE CHELTUIELI CU SALARIUL DIN TAXA TV – 25,2%
SALARIUL MINIM LA NIVEL NATIONAL – 280
PONDERE TAXA DIN SALARIUL MINIM LA NIVEL NATIONAL – 1,428%
SALARIUL MINIM LA NIVELUL SRTV – 392
MEDIE CHELTUIELI CU PERSONALUL – 2056/SALARIAT
2013 – TAXA TV 4 LEI
ANGAJATI SRTV – 2439
CHELTUIELI CU PERSONALUL (MEDIE LUNARA) – 13.800.000
TAXA LUNARA COLECTATA (MEDIE) – 25.100.000
PONDERE CHELTUIELI CU SALARIUL DIN TAXA TV – 54,9%
SALARIUL MINIM LA NIVEL NATIONAL – 800
PONDERE TAXA DIN SALARIUL MINIM LA NIVEL NATIONAL – 0,5%
SALARIUL MINIM LA NIVELUL SRTV – 1040
MEDIE CHELTUIELI CU PERSONALUL – 5658/SALARIAT
Ce rezulta din aceasta analiza?
    1. Singura constanta in aceasta perioada de 9 ani a fost taxa TV, atit in ceea ce priveste valoarea ei cit si, in mare masura, suma totala colectata de la populatie. In conditiile unui venit practic fix al SRTV, prin modificarile, logice si normale pina la urma, ale valorii salariului minim la nivel national, implicit si la nivelul Televiziunii Romane, conducerea SRTV a fost obligata sa mareasca salariile pina la un nivel procentual exagerat de mare. Vina nu apartine insa conducerii SRTV si nici angajatilor, intrucit cel care a obligat practic conducerea sa faca aceste modificari este statul roman prin, pe de-o parte, inghetarea taxei TV si, pe de alta parte, prin cresterea salariului minim la nivel national. De altfel cresterea salariului minim a fost de 2,85 in 2013 fata de 2004, in timp ce raportul de crestere a mediei cheltuielilor cu personalul, 5658/salariat in 2013, a fost de 2,75 fata de situatia din 2004, 2056/salariat.
    2. Fata de valoarea salariului minim la nivel national in 2004, taxa TV reprezenta in urma cu 9 ani 1,428% din cei 280 de lei. Din cauza majorarilor successive, binevenite de altfel, taxa TV a ajuns acum la procentul minuscul de 0,5%. Practic, valoarea reala a taxei TV a scazut de 2,856 de ori. La o scadere de aproape 3 ori a valorii taxei TV colectate de la populatie este imposibil sa sustii o crestere, fireasca, a salariului minim de 2,85 de ori, cel putin in ceea ce ii priveste pe salariatii SRTV.
    3. Nu este un secret pentru nimeni că valoarea unui leu în 2004, era cu totul alta decât în prezent. Deprecierea leului în raport cu Euro sau dolarul american a provocat mari probleme în zona achiziţiilor de filme sau a licenţelor pentru diverse competiţii sportive. În plus, multe din firmele externe de producţie cu care SRTV se “bucură” că poate încheia contracte, solicită şi ele ca sumele trecute în contract să fie specificate tot în euro, pentru a evita o eventual depreciere. Însă, faţă de 2004 când SRTV putea prin convertirea sumelor încasate de la contribuabili să obţină lunar 6,4 milioane de euro, în 2013, prin scăderea veniturilor din taxă si creşterea ratei de schimb de la 4,05 RON/EUR la 4,4 RON/EUR, această taxă TV convertită este de 5,68 de milioane de Euro. O reducere a încasărilor practic cu 720.000 de euro în fiecare lună sau 8,64 milioane de euro pe an nu are cum să nu se simtă negativ în conturile SRTV.

Pe lângă toate aceste cauze obiective şi care nu ţin neapărat de managementul SRTV, există însa şi factori interni care, din cauza incompetenţei, a delăsării sau, chiar mai grav, din rea intenţie, atârnă zilnic pietre de moară de gâtul acestei instituţii aflată foarte aproape de colapsul financiar.
Iată, acum la aproape 6 luni de când se anunţa triumfător că restructurarea s-a încheiat cu succes câteva din motivele care pun în pericol starea de echilibru financiar a Televiziunii Române :
    - Nedelimitarea clară a celor doua posturi TVR1 şi TVR2 în ceea ce priveşte continutul si adresabilitatea. Concret sunt multe emisiuni care au acelasi public ţintă şi care se regăsesc în grilele de programe ale celor două posturi. S-a promis în momentul în care s-a luat decizia închiderii TVR Cultural că 60% din emisiunile care făceau performanţă pe acel canal se vor regăsi în noua grilă a TVR2. În prezent cele doua grile de programe pot fi cel mai simplu caracterizate ca un adevărat conglomerat de emisiuni de aşa zis divertisment, filme, talk show-uri şi ştiri fără o delimitare clară între cele doua posturi. În acest mod se produce practic doar o împărţire a publicului care a rămas fidel Televiziunii Române si nu o atragere a unor categorii noi de telespectatori în special din mediul urban targetul comercial, capitol la care SRTV este pe un catastrofal loc 10.
    - Se constată în ultimele 3 luni acelaşi comportament expansionist în achiziţiile de programe, filme şi licenţe sportive, achiziţii care pînă acum s-au dovedit a fi neispirate şi fără o creştere a audienţei şi a încasărilor din publicitate. Din acest punct de vedere, investiţiile respective nu şi-au atins scopul propus de informare, educare şi divertisment întrucât beneficiarii acestor programe sunt într-un număr nesemnificativ.
    - Evoluţia crescătoare şi îngrijorătoare a cheltuielilor cu colaboratorii externi pe noi proiecte şi emisiuni. Pentru a eluda legislaţia muncii şi memorandumul încheiat anul trecut cu Guvernul României, conducerea executivă a SRTV apeleaza tot mai des la incheierea de contracte de prestări servicii şi de drepturi de autor. Astfel, deşi pe hârtie SRTV are sub 2450 de angajaţi, în realitate în Televiziunea Română numărul celor care primesc un salariu, sub o formă sau alta, este cu cel puţin 5 procente mai mare decât limita impusă de memorandum. Din informaţiile noastre în prezent în SRTV lucrează peste 150 de colaboratori. În perioada aprilie-august 2013, sumele plătite acestor colaboratori, încadraţi cu pe contracte de drepturi de autor şi drepturi conexe s-au ridicat la valoarea de 2.574.576 lei adică peste 572.000 de euro. De remarcat faptul că această sumă de peste 572.000 de euro nu include şi valoarea contractelor de prestări servicii, un secret foarte bine păstrat de conducerea SRTV. În acelaşi timp, în primele 8 luni ale lui 2013, valoarea orelor suplimentare plătite angajaţilor SRTV a fost de 453.291 lei adică putin peste 100.000 de euro. Cu alte cuvinte, este mult mai costisitoare practica actualei conduceri executive de a apela la colaboratori decât de a folosi resursa umană existentă în prezent în SRTV.
    - Lipsa unei politici de personal coerentă şi pe termen lung care să corecteze deficienţele apărute în cadrul procesului de restructurare. Este inadmisibil ca raportul între zona editorială şi serviciile de suport de producţie şi tehnic-administrativ să fie de aproape 1 la 1. În mai toate celelalte instituţii media publice din Europa, raportul corect este de 3 sau chiar 4 angajaţi in zona de producţie si suport la un angajat din zona editorială.
    - Lipsa unei evidenţe contabile coerente si exacte în ceea ce priveşte cheltuielile de producţie directe şi indirecte. Senzaţia generală este că nimeni nu doreşte de fapt evidenţierea clară a sumelor platite atât intern cât şi extern pentru a nu se afla exact cât costă minutul de emisie pe diferitele producţii difuzate de SRTV şi dacă se justifică aceşti bani din punct de vedere al audienţelor înregistrate.


Cu mulţumiri,
Dragoş Bocanaciu
Preşedinte SPUSTV